Ieri am avut parte de o cafea cu amintiri…dulci-amare! Pentru prima data dupa 20 de ani de cand ne-am cunoscut…dupa 4 ani petrecuti impreuna in aceelasi camin …dupa 24 de ani de la despartire… ne-am intilnit cu toti !
Au fost ani in care stateam zgribulit sub aceeasi patura si mancind aceeasi cartofi prajiti la plita electrica -atunci cand norocul ne suridea si aveam curent electric in camin…
Au fost ani in care bucuria pachetelor de acasa era mai mare ca a unui ban in plus, in buzunar.
Au fost ani in care beam nechezol cu esenta de rom ( pentru a avea totusi un gust ) si fumam pe calorifer tigari Cismigiu ( tinute in pachetul de Kent, ala de il dadeam spaga la doctor pentru o scutire medicala) 5 min dupa ceas !
Au fost ani in care unii invatam noaptea tinindu-ma cu becul de la veioza in ochi …si dimineti in care ne trezeam din cel mai dulce somn pentru ca ma intorceam de la cate o petrecere…
Au fost ani in care ne faceam aceleasi vise ( sau fiecare altele) dar toti si toate speram sa ni se implineasca..nici nu concepeam altfel viitorul…..s-a cam ales praful de ele!
Acum eram 4 mosi adunati la o cafea facuta din capsule cafea, o bere…vorbind de copii, de boli, de parintii care s-au dus …de reforma din sanatate…de pedofili, crime, autostrazi, de orice altceva dar nu despre noi 🙂
A fost o zi de toamna superba, cu atata lumina si o caldura blajina si molateca… in care am ramas cu amintiri dulci-amare !

Am zis de cafea, da!! Asta-i un obicei din acei ani, cu amintiri frumose. In schimb, nechezolul cu esenta de rom, din acele vremuri, a fost inlocuit cu cafeaua din capsule lavazza. Vremurile se schimba, obiceiurile raman.