OMICRON! Ce știm și ce nu știm? Ce opțiuni avem?

În ultimele doua zile am citit în mod repetat afirmația că, deoarece noua variantă omicron nu pare a avea o patogenicitate foarte crescută, faptul că are o transmisibilitate mare e un lucru bun. Pentru că toată lumea se va imuniza rapid și în felul ăsta vom scăpa mai repede.
Că ceea ce se întâmplă este ilustrarea a ceea ce este scris în cărțile de virologie, anume că pe măsură ce tulpinile își cresc transmibilibitatea, le scade patogenicitatea.
Cu părere de rău, o să trebuiască să vă dezamăgesc și să spun că eu încă n-am văzut cartea aceea de virologie.
În cărțile mele, conceptele evoluționare cuprind noțiunea de proces stochastic. Ce înseamnă stochastic? Pur întâmplator. Cum putem prevedea întâmplarea? În nici un fel. Toată lumea care mă cunoaște o să vă spună că, de doi ani încoace, cu oricine am vorbit, la intrebarea “cum vor evolua lucrurile”, răspunsul meu a fost întotdeauna “vom vedea”. Pentru că nu putem în niciun caz ști.
Ce știm despre evoluția virusului? Ceea ce am tot discutat: “în natură, este necesar să fugi cât poți de repede pentru ca macar să stai în același loc” (Lewis Carroll-Alice în țara oglinzii). În fața presiunilor imune exercitate de gazdă, virusul evoluează. Mutațiile punctiforme sunt inevitabile. Inserțiile și delețiile sunt o cu totul altă mâncare de pește.
Am să vă dau un exemplu: ați construit vreodată Lego? Totul e OK până când constați că-ți lipsește o mică, mică piesă, fără de care nu poți termina. Sau câteva piese fără de care nu poți termina.
Ce opțiuni ai? Fie utilizezi niște piese asemănătoare și finalizezi o construcție imperfectă, dar care ține. Sau lași găuri, care, dacă sunt în domenii structurale, pot contribui la dărâmarea întregului eșafodaj. Sau, în fine, poți eventual să construiești o structură complet nouă cu piesele pe care le ai.
În momentul sintetizării unei proteine, aminoacizii pot fi înlocuiți. Se crează o structură modificată, mai mult sau mai puțin. Dar zone însemnate din acea structură sunt în continuare recunoscute de structurile corespunzătoare din sistemul imun (anticorpi sau limfocite citotoxice). Dacă însă avem inserții sau deleții, putem obține o cu totul altă conformație, ceea ce alterează întregul eșafodaj și poate crea probleme.
De ce? Pentru că în procesul de evaziune imune, se poate altera în subsidiar afinitatea de legare la receptor. Care poate rezulta într-o infectare mai eficientă/mai puțin eficientă a celulelor țintă, având ca rezultat alterări de patogenicitate. Într-un sens sau altul.
Unde suntem acum? În curs de analiză. În câteva zile vor incepe să curgă informațiile.
În fine, celor care se vor repezi să-mi spună că n-am dreptate, și că orice creștere în transmisibilitate se însoțeste de atenuare, am să le răspund dând exemplul gripei spaniole în cazul căreia, creșterea R0 de la 1 la 3-5 s-a însoțit și de o creștere de vreo 8-10 ori a patogenicității (i.e., a letalității). Asta nu înseamnă că vom vedea același lucru și în cazul omicron, ci doar că trebuie să privim lucrurile în mod prudent și să nu ne entuziasmăm prea repede.
Nu uitați că:
1. Populația Africii de Sud este destul de diferită de populațiile europene. Numai 6% din această populație are vârste mai mari de 65 de ani. Prevalența obezității și a altor factori de risc sunt diferite. Studiile care vor concluziona patogenicitatea trebuie efectuate în Europa, cu care ne comparăm.
2. Impactul modificărilor genetice asupra comportamentului virusului este foarte diferit de la un scenariu la altul:
a. Daca noua variantă nu prezintă creșteri în transmisibilitate, ci doar în patogenicitate/letalitate, o să vedem o ușoară (sau mai puțin ușoară) creștere lineară a mortalității. LINEARĂ
b. Daca noua variantă are transmisibilitate mai mare și patogenicitate/letalitate similare, atunci vom vedea o creștere exponențială a letalității, dependentă de magnitudinea creșterii în transmisibilitate. EXPONENȚIALĂ
c. Dacă ambele cresc, atunci curba exponențială e dramatică.
Ați văzut așa ceva? Sigur. Ultima oară cu delta. Nu avea mortalitate substanțial mai mare, dar, deoarece transmisibilitatea era mult mai mare, letalitatea a fost cea pe care tocmai ați văzut-o în România.
Omicron pare a avea o transmisibilitate foarte mare. Și încărcături virale foarte mari. A fi foarte optimist în momentul ăsta este destul de iresponsabil. Ca de obicei, cea mai bună atitudine este prudența. Masca.
O spun cu toată responsabilitatea profesională, și îmi pun intreaga carieră jos: cine se mai opune în momentul ăsta purtării măștii în mod sistematic și corect este ori criminal ori cretin iremediabil. Și dacă nu-i convine, să ma dea în judecată. Iar cei care trebuie să aplice legea, poate că ar trebui să-i mai rărească în comunitate pe acești spreaderi.”
Dr. Cristian Apetrei, profesor român în Departamentul de Microbiologie și Genetică Moleculară, membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului și în Programul Postuniversitar în Microbiologie și Imunologie (PMI) de la Universitatea din Pittsburgh, SUA.
sursa

Instituția Prefectului – Județul Călărași

Comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.