Marele compromis al carierei tale

Dacă spui că momentul X a fost „marele compromis al carierei tale” și îți strigi public remușcările, does that make it go away? Îți dă asta autoritatea de a-i judeca pe alții care fac, la rândul lor, compromisuri, din motive pe care nu le cunoști? Îți transformă condeiul în sabie a dreptății? Nu cumva asumarea publică a propriului compromis ar trebui să fie cea care să-ți dea mai multă înțelegere față de ceilalți? Să te pondereze? Să te facă să vezi nuanțele de gri dintre alb și negru? Cred că, atunci când știi că ai un schelet în dulap, este bine să nu dai buzna cu toporul să spargi dulapurile altora.

PS.  Vorbesc despre oameni de presă care arată cu degetul colegii de breaslă si oameni din politica romaneasca, pentru lucruri pe care le-au făcut, la rândul lor. Atât.

Anunțuri

Un gând despre “Marele compromis al carierei tale

Comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s