Despre blugi si banane

In dictatura lui Ceaușescu nu se găseau blugi și nici banane 

Existau niște pantaloni dintr-un material albastru, un fel de doc ceva mai rezistent, folosit la salopetele muncitorilor și cam atat.

Puținii norocoși care aveau rude pe afara și mai primeau un pachet, aveau câte o pereche sau, dacă erai descurcăreț, îți cumpărai cu jumătate de salariu o pereche, adusă de sârbi pe piața neagră din Timișoara, alaturi de gume de mestecat, săpunuri cu miros frumos si deodorante Fa.

Purtarea blugilor nu era, insă, bine vazută in comunism.

Blugii insemnau „decadența occidentală”.se asociau cu plete, rock, intr-un cuvânt – rebeliune.

Iar revolta și protestul erau, desigur, interzise, intr-o țară comunistă.

Nu se găseau nici banane.

Rar, in preajma sărbătorilor de iarna, făceai rost cu ceva pile la alimentara de câteva banane verzi, care se coceau pe dulap.

Dar, de obicei nu apucau sa se coacă, erau mancate așa, verzi, de copiii nerabdatori sa simtă un gust exotic si diferit.

Nu e de mirare ca bananele&blugii au devenit hulite de asazisii „suveranisti”

In mintea lor, blugii nu inseamna o simpla pereche de pantaloni pe care o poarta inclusiv ei iar bananele nu sunt fructul devenit absolut banal, pe care il gasesti in orice magazin, in ultimii 35 de ani.

Cand ii vedeti hăhăindu-se de parcă abia au invatat două cuvinte noi si le repeta intr-una ca să nu le uite, sa stiti ca e vorba, de fapt, despre dictatura ceaușistă pe care cei in vârstă o regreta si o evoca nostalgic iar cei tineri n-au nici cea mai mică idee cum ar fi să le lipsească niște chestii devenite comune si elementare, ca bananele si blugii.

Dusmanii lor sunt, asa cum le spun trompetele rusesti si guru Georgescu – „globalisto-sorosistii”, adica oameni care isi cunosc drepturile, le apara democratic si nu vor sa traiasca intr-o dictatura cu granite inchise.

Iar in aceasta paradigma, bananele si blugii sunt asociate, din nou, cu „Occidentul decadent” care pastreaza intacte valorile europene: democratia, libertatea cuvantului, libertatea de miscare, initiativa privata si comertul liber.

Sursa articol: Dana Hering/ Facebook