Din zece gospodării din România în opt dintre ele bărbații spun că nu gătesc, nu spală haine sau vase, nu calcă.
Este cea mai mare diferență din UE, pe când România stă cel mai bine alături de Luxembourg la diferențele mici de salarii între bărbați și femei. Dar asta e posibil pentru că multe femei muncesc zilnic până nu le mai rămâne deloc timpul lor, ani de zile. Și când nu ai timpul tau ai șanse mai puține să crești în ce direcții te pasionează.

E alegerea fiecăruia cum își organizează casa, dar noi avem de construit o societate în care, când le cerem femeilor implicare și cariere și să fie lideri, trebuie să le și eliberăm de așteptarea că pe umerii lor rămân casa, copiii și bătrânii. Munca asta invizibilă compensează și lipsuri din serviciile de îngrijirea bătrânilor și lipsa locurilor la grădinițe în orașele aglomerate. Este momentul ca și statul să pună umărul mai mult și societatea să împartă presiunea echitabil. Este până la urmă o decizie de respect și de a le respecta capacitatea de a se descurca singuri, ca și băieții să învețe să calce, să gătească și să spele vase, nu să se mute din alintul mamei la alintul soției. Sigur, alintul e important și ca adulți, dar ca alegere nu ca obligație sau ca așteptare.

Sursa: Oana Toiu,  articol preluat de pe facebook