Cum să transformăm stresul rău în stres bun?
Te pregătești pentru o întâlnire importantă, un interviu, o zi de muncă stresantă și presiunea e continuă. Dacă încă nu ai plecat de acasă și te simți deja copleșit, cum vei face față presiunii? Vei reuşi? Sau te vei scufunda?
În opinia hipnoterapeutului Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, există mai multe metode fezabile prin intermediul cărora putem face face față presiunii, atât tipului cronic, care implică anxietatea și așteptări ridicate de la fiecare eveniment cu cel puțin o minimă importanță, cât și formei acute, care tulbură liniștea doar în momentele de maxim interes, cum ar fi o întâlnire importantă, o prezentare în fața unui public sau o competiție sportivă.
“Un concept care devine din ce în ce mai important în ceea ce privește presiunea este „perspectiva asupra stresului”. Dacă recunoşti că provocările stresante îţi pot accentua concentrarea, îţi consolidează motivația și îţi oferă oportunități de învățare și realizare, atunci ai o stare de spirit „pozitivă”. În schimb, dacă stresul se manifestă ca experienţă neplăcută, debilitantă și puternic tulburătoare, atunci ai o stare de spirit ‘negativă’. Atunci când oamenii se confruntă cu o zi despre care știu că va fi o provocare, persoanele cu o stare de spirit „pozitivă” vin cu strategii de coping, își sporesc performanța și își încheie ziua cu energie. Pentru persoanele cu o mentalitate ‘negativă’, se întâmplă exact contrariul. Perspectivele stresului nu sunt vizibile doar la adulți, primele semne vizibile putând fi recunoscute încă din adolescență. În principiu, cei care cred în beneficiile potențiale ale stresului sunt mai puțin predispuși să se simtă stresați în urma evenimentelor dificile”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.
De asemenea, specialistul afirmă că un simplu mesaj de încurajare de la un prieten sau de la partenerul de viață ar putea să producă minuni în viața noastră emoțională. “Trimiterea unui mesaj către partener sau unui prieten care se confruntă cu o sarcină dificilă îl poate face pe acesta să se simtă mai bine. Un studiu realizat de psihologul Emily Hooker, care a implicat efectuarea anumite sarcini stresante, precum matematica mentală sau susținerea unui discurs în public de către mai mulți voluntari; în tot acest timp, tensiunea arterială și ritmul cardiac le-au fost înregistrate de către cercetători. În timp ce așteptau să înceapă ceea ce aveau de făcut, o parte dintre participanți au primit mesaje de la parteneri, aceştia aflându-se într-o cameră alăturată. Aceste mesaje au fost fie de susținere (Nu îţi face griji. Este doar un studiu. Vei fi în regulă), fie banale (E frig aici). Analiza datelor fiziologice au arătat că şi textele banale, nu doar cele de susținere, au redus tensiunea arterială ale participanților, atât în timpul pregătirii, cât și în timpul sarcinii propriu-zise. Când ne aflăm sub presiune psihologică, pare mai util să ni se reamintească faptul că există cineva care are cu adevărat grijă de noi, decât să primim sfaturi avizate”, consideră Eugen Popa.