Sătenii afaceriști, antidot pentru sărăcia satelor românești

Sărăcia, lipsa locurilor de muncă, străzile neasfaltate sau agricultura rudimentară sunt câteva dintre problemele pe care multe dintre satele din sudul României nu au reușit să le depășească până acum. În astfel de comunități, femeile nu au, cel mai adesea, nicio ocupație în afară de îngrijirea copiilor și a gospodăriei, iar veniturile familiilor sunt mici. Există însă soluții, iar satele s-ar putea ridica datorită micilor afaceri sociale al căror profit este reinvestit în comunitate.

De la începutul anului, în satul Goruna din comuna prahoveană Cocorăștii Mislii funcționează un atelier de țesut unde femei casnice din localitate au redescoperit vechea îndeletnicire a țesutului iilor. Doamnele vin la atelier sau lucrează de acasă și obțin un venit prin munca proprie.

Atelierul, care a livrat deja câteva comenzi către ansambluri folclorice, ține de asociația locală „Visul verde” și a fost înființat cu ajutorul unui grant de 10.000 de lei primit de la Fundația P.A.C.T. Cu ajutorul banilor s-au cumpărat materiale (pânză, ață), două mașini de cusut, un fier de călcat, o masă de călcat, un mic război de țesut la care se fac brâie, iar fetele au fost instruite în cadrul unor cursuri de țesut.

„Am zis să reușim să facem o mică afacere, nu ca să ne îmbogățim, ci pentru a transmite vechile meserii, cum e cusutul”, povestește Cristi Colezea, un localnic din Cocorăștii Mislii, care a avut ideea de a înființa un atelier de țesut alături de soția sa, Vali Colezea. Sunt instructori de dans popular, dar amândoi lucrează alături de fetele din sat.

În atelier muncesc 10 femei din Cocorăștii Mislii care au participat la cursuri de calificare ținute de specialiști de la Centrul Județean de Cultură Prahova. Au obținut și diplome. „Rămân cu o competență certificată și se pot angaja și în altă parte”, explică Mădălina Ene, director de programe la Fundația P.A.C.T.

Acum, alte 10 fete sunt în curs de instruire. La atelier, fetele fac ii, genți, brâie, dar și obiecte gospodărești decorate tradițional (ștergare care se atârnă deasupra sau în jurul ferestrelor).

„O ie a plecat de curând în Oman”

„E într-adevăr o muncă foarte grea. Dificultăți au fost în momentul în care am început. Fetele cooptate au avut o perioadă de învățare. O fată a zis: „A, n-o să pot să fac niciodată așa ceva”. Și acum le văd că vin de drag și ne întreabă „Dar când facem nu știu ce model nou”? Deci nu au renunțat. Încă se lucrează încet. E foarte migălos și dacă ai făcut o greșeală trebuie să o iei de la început. Nu putem lucra în volum mare”, povestește Colezea, care se ocupă și de ansamblurile populare din comună.

Inițiatorii afacerii s-au gândit că ar putea avea succes deoarece în domeniu există o piață de desfacere solidă: întotdeauna ansamblurile folclorice vor avea nevoie de haine tradiționale. „Un ansamblu, dacă nu are un costum popular cât mai autentic, nu e ansamblu”, spune Colezea.

„Ne adresăm ansamblurilor folclorice, căminelor culturale, școlilor”, explică și Gabriel Neacșu, vicepreședintele Asociației „Visul verde” și directorul Căminului Cultural din localitate, unde funcționează atelierul. „Prahova e un județ unde căminele culturale nu s-au transformat în cârciumi și discoteci. Aici se face ceva”, completează el. De exemplu, în căminul cultural din satul Goruna există un Muzeu al Satului, atelierul de țesut și o sală unde fac repetiții cele două ansambluri folclorice ale comunei.

Vizitatorii care ajung în zonă pot cumpăra și ei ii de la atelierul din sat. „O ie a plecat de curând în Oman, la o doamnă din România stabilită acolo, cu familia. A trecut pe aici, i-a plăcut, a cumpărat”, povestește Neacșu.

 

SURSA YAHONEWS

Comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.