Pe vremea când eram la liceu, zidurile caselor de pe strada principală  erau sprijinite temeinic, zi de zi şi seară de seară, de câţiva puştani cărora nici nu le mijise bine mustaţa şi care abandonaseră şcoala în favoarea lâncezelii prin cartier. Când nu tăiau pur şi simplu frunză la câini, „golănaşii cartierului” făceau speculă cu…